De ceva ani am vazut ca se poarta evenimentele nocturne. Pe principiul iarna nu-i ca vara, la fel nici ziua nu-i ca noaptea. Asa ca s-au pus oamenii pe organizat nopti. Unele mai reusite, alte mai putin.
Prima noapte de cultura urbana a fost organizata de MNAR (Muzeul National de Arta al Romaniei) si s-au deschis zeci de muzee intr-o noapte de mai acum trei ani daca nu ma insel. Si poporul s-a culturalizat in masa. Din pacate as spune eu. Cocalari si printesici au vrut si ei sa vada un muzeu pe dinauntru si sa vada ce pietre mai stralucesc la Muzeul de Geologie sau ce animale pufoase si impanate sunt la Antipa. Si nu pot spune ca am fost prea incantat.
Anul urmator au fost mai multe nopti; a aparut si noaptea institutelor culturale, noaptea lunga a filmelor scurte, noaptea geleriilor si lista poate continua. Exponential a crescut si nemultumirea mea. Inghesuiala, haos pe alocuri, aer inchis si o combinatie dubioasa de hipstereala si cocalari. Si mi-am zis ca e mai bine sa evit astfel de evenimente.
Dar nici anul acesta nu am putut sta departe de astfel de evenimente. Am evitat ce-i drept nebunia de la noaptea muzeelor insa am fost la noaptea filmului romanesc. Naivul din mine a crezut ca va fi altfel. Dar la Muzeul Taranului Roman se pare ca isi dadusera intalnire toti cinefilii bucuresteni. Iar lume multa, locuri indecente de unde sa te poti uita la film si sonorizarea foarte proasta. Si am plecat si mai dezamagit. Am zis ca nu mai merg la nicio noapte. Facem totul pe lumina! Si cu bilet. Daca-i gratis, romanul se inghesuie.
Cand aproape a venit octombrie si am crezut ca am scapat de astfel de invitatii la nopti a mai venit una. Brusc! Noaptea agentiilor. Si am fost iar dus cu zaharelul si am mers. Cum a fost? Nu la fel de dezamagitor cum ma asteptam.
Noaptea a inceput prost, ce-i drept. La Leo Burnett era o combinatie ciudata: minimal, hipsteri si foarte multa caldura. Asa ca nu am stat mult. Si am zburat la Grey. Am zis ca acolo poate e altceva. Si am dat peste Jukebox. Muzica live, multi oameni in curtea interioara, multi oameni dragi pe acolo, printre care si Roxana. Am si vizitat muzeul Gray ca stau in ditamai conacul si dupa aceea am plecat. La poarta ne-am intalnit si cu politistii care au fost chemati pentru ca era galagie. Probabil ca invidiosii de la Leo i-au chemat. Si am ales urmatoarea tinta: Wundermann. Aici totul purple, asa cum ma asteptam! Petrecerea era aici spre final dar am mai putut sa stau de vorba cu oameni faini printre care si Adela. Pentru ca se facuse deja 1 si ceva am mai avut timp doar de o agentie. Asa ca am mers la Headvertising, o agentie ce se afla in Rahova, cartierul meu de bastina. Aici ping-pong, Stella Artois si o sala de lectura la baieti in baie. Dar pe langa toate acestea, aici m-am intalnit cu multi alti prieteni dragi.
Concluzia? Noaptea agentiilor a fost probabil prima noapte in care m-am simtit bine. Si asta nu pentru berea gratis, saratele cu susan sau muzica buna. Ci pentru ca, asa cum spunea Carmen pe Twitter la ora 2.00 am, totul se rezuma la oameni 🙂